SILOZUL - Singura alternativa pentru ferma comerciala de vaci cu lapte

    Exploatarea in conditiile de eficienta economica a fermei de taurine sau ovine presupune asigurarea unei furajari echilibrate energo-proteic pe tot parcursul anului.

    Asigurarea unei ratii furajere in care predomina fanul sau grosierele (paie, coceni etc.) nu satisface rigorile alimentatiei eficiente si, pentru efective mari (peste 5 U.V.M), este foarte greu de realizat stocul din aceste categorii de furaje, datorita volumului mare de transport, al spatiilor necesare pentru depozitare ssi al manoperei pentru cosit, uscat si depozitat.

    Furajul cu cel mai bun raport calitate-pret, care sa conserve pe termen lung (12-24 luni) principiile nutritive continute de biomasa este silozul (semisilozul-semifanul) din ierburi si/sau din amestecul acestora cu leguminoase.

Principalele argumente care sustin valoarea silozului:

Continutul in PBD la siloz si fan

Specia

SU

PBD g/kg

Diferenta

Siloz

Fan

Raigras peren

1000

119

90

24

Golomat

1000

96

90

6

Paius de livezi

1000

109

73

36

Lucerna

1000

234

186

48

Trifoi rosu

1000

152

99

53

 

Conditii pentru obtinerea unui siloz de calitate

  • 1. Existenta unei culturi incheiate si curate de burieni.

  • 2. Recoltarea in fenofaza optima (inceput de inaspcare la graminee si inceput de imbobocire la leguminoase, ceara la porumb). Depasirea acestor fenofaze inseamna pierderi mari de proteina.

 

Specia

Continut PBD g/kg su

Diferenta

Fenofaza optima

Dupa inflorire

Raigras peren

134

33

101

Golomat

142

19

123

Paius de livezi

150

28

122

Timoftica

111

29

72

Lucerna

215

110

105

Trifoi rosu

168

88

80

Ghizdei

180

102

78

  • 3. Incheierea silozului in timp scurt (1-3 zile) reduce fenomenele de oxidare, fermentatiile aerobe nedorite si mentine culoarea, gustul si mirosul natural al plantelor insilozate marind palatabilitatea (consumul voluntar).

  • 4. Tasarea energica in timpul umplerii silozului si dupa incheierea lui.

  • 5. Continutul in zaharuri fermentescibile este criteriul dupa care plantele se impart in usor insilozabile(ierburi, secara, orz, porumb, sorg, amestecuri cu 40-50% graminee) si greu insilozabile(leguminoase perene si anuale, amestecuri cu peste 50% leguminoase care au un continut redus de zaharuri fermentescibile).

  • Pentru imbunatatirea calitatii silozului pot fi folosite adaosuri de uree de 3-5 kg/t (in cazul ierburilor) si adaosuri de melasa de 20-40Kg/t (in cazul leguminoase).

  • 6. Continutul optim de substanta uscata pentru desfasurarea proceselor biochimice favorabile conservarii silozului este de 30-50%. Nu este recomadat adaugarea de apa pentru ca aceasta reduce aciditatea si influenteaza negativ conservarea.

  • 7. Acoperirea silozului cu folie de polietilena in vederea izolarii lui fata de factorii de mediu.

  • 8. inceperea administrarii silozului in hrana animalelor dupa 30-40 zile (cind procesele biochimice scad mult in intensitate si furajul este "murat") in procent de 20-70% din ratie, in functie de specie, categoria de animale si starea fiziologica a acestora.

 

Carasteristicele silozului obtinut din diferite specii de graminee perene

Specia

SU g/kg

Digestibilitatea
proteinei %

PBD
g/kg

U.N

Raigras peren

350

63

53

0,42

Raigras aristat

350

88

49

0,37

Golomat

350

72

49

0,40

Paius de livezi

350

76

50

0,41

Timoftica

350

75

45

0,40

Lucerna

350

83

79

0,37

Trifoi rosu

350

79

64

0,39

Trifoi alb

350

78

69

0,39

Porumb

270

55

12

0,27

 

Proprietatile unui siloz de calitate pot fi definite astfel :

  • Cotinutul in S.U-30-40%

  • Celuloza -23-26%

  • Proteina -14-17%

  • Acidul butiric-lipsa

  • Acid lactic- 1.2-2.5%

 

 

 

GREEN MASTER